drama · OAMENI DE TEATRU · TEATRU

Când personajul întâlnește actorul potrivit…

Stăteam deunăzi în sală, fascinată a nu știu câta oară de Un tramvai numit dorință de parcă acum aș fi văzut pentru prima dată spectacolul cu care Teatrul Metropolis a ajuns marți seară în festival la Buzău... Pentru că atunci când ești nebun după teatru și (aproximativ) psiholog de meserie, așa ca mine, nu ai… Citește în continuare Când personajul întâlnește actorul potrivit…

comedie · drama · TEATRU

Dumnezeul de a doua zi. Mulțumesc pentru onestitate…

Azi a fost zi cu două spectacole. Două spectacole de la care am plecat cu lacrimi în ochi. Două spectacole făurite de același Claudiu Goga. Da, am mai văzut eu mai multe spectacole într-o zi. Dar e prima dată când văd două povești ieșite de sub aceeași baghetă regizorală la nici două ore una de cealaltă... Despre Nebun… Citește în continuare Dumnezeul de a doua zi. Mulțumesc pentru onestitate…

comedie · TEATRU

A fost frumos la „D’ale carnavalului”. Pe onoarea mea!

Am ajuns ieri în sfârșit la D'ale carnavalului. Un spectacol pe care-l pândesc de mult și la care aveam în plan să merg de acu două săptămâni. Doar că s-a suprapus atunci cu Balul Cimitirului și știți doar că am promis să nu mai lipsesc niciodată de la bal... Așa că am mers aseară. Pentru că eram tare curioasă să văd… Citește în continuare A fost frumos la „D’ale carnavalului”. Pe onoarea mea!

TEATRU

Ivanov. Sau… ce mecanism complicat e omul!

Zilele astea lumea teatrală din București nu are stare, căci e FNT. Și vă închipuiți probabil că pentru mine un astfel de eveniment e raiul pe pământ, nu-i așa? Ei bine, asta-i discutabil... Pentru cineva care acum un an tremura de frică înainte să intre într-o sală aglomerată de teatru, festivalurile mari sunt kinda tricky... E multă… Citește în continuare Ivanov. Sau… ce mecanism complicat e omul!

TEATRU

De văzut și de tot revăzut: Un tramvai numit dorință…

Simt că de data asta n-am timp pentru introduceri. Nu mai am răbdare, de fapt. Vreau să vă povestesc degrabă despre cum a fost serile trecute la teatru... Fiindcă s-a jucat Un tramvai numit dorință la Metropolis, pentru prima dată. Și-am fost și eu. Da, și aseară și alaltăseară... Cum a fost? Ei bine, e o replică… Citește în continuare De văzut și de tot revăzut: Un tramvai numit dorință…

TEATRU

Despre un alt nebun din dragoste de teatru…

Am fost aseară la Nebun din dragoste. Cred că a 7-a oară, dacă nu mă-nșel... Fiindcă spectacolul ăsta mi-a intrat cumva pe sub piele și aș tot reveni în sală ori de câte ori se joacă. Și oricât de nebunească ar putea suna însăși dependența mea față de povestea asta, am eu motivele mele pentru… Citește în continuare Despre un alt nebun din dragoste de teatru…

TEATRU

Nebun din dragoste. Sau… cât de vinovate sunt oare iubirile vinovate?

Duminică s-au jucat ultimele spectacole din stagiune la Teatrul Național. Și eu am ales să mai merg o dată la Nebun din dragoste. Deși am mai văzut spectacolul de vreo 4 ori, cred... Și am plecat de la teatru cu un sentiment tare ciudat, pe care încă-l port cu mine... Știam că-mi va fi greu… Citește în continuare Nebun din dragoste. Sau… cât de vinovate sunt oare iubirile vinovate?

TEATRU

Vizitatorul. Sau despre cum l-am regăsit pe Dumnezeu la teatru, în Joia Mare

Erau trei spectacole la care aș fi vrut să ajung ieri. Dar a trebuit să aleg doar unul dintre ele pentru ultima seară de teatru înainte de vacanța de Paști. Și am ales până la urmă să mă opresc la Teatrul Nottara și să văd în sfârșit Vizitatorul. Și nu, nu cred că am ales… Citește în continuare Vizitatorul. Sau despre cum l-am regăsit pe Dumnezeu la teatru, în Joia Mare

TEATRU

Cum a fost la Un bărbat pentru Sara? Genial!

Astăzi se joacă din nou la Ploiești, la cererea publicului, o comedie foarte faină despre care se spune că ar fi "dusă cu capul". Da, mă refer la Un bărbat pentru Sara  🙂 Și tocmai mi-am amintit că nu v-am povestit cum a fost acum 2 săptămâni, când am avut și eu norocul să mă aflu… Citește în continuare Cum a fost la Un bărbat pentru Sara? Genial!