Da, știu. Iar am rămas în urmă cu scrisul… A trecut mai bine de o săptămână de când am fost la Sunetul Muzicii și nu v-am povestit cum a fost. Și da, știu că e mai mult decât necesar să învăț să-mi organizez mai bine timpul, fiindcă mi-e tot mai greu să reușesc să bifez tot ce se adună pe lista mea cu lucruri de făcut… Dar să lăsăm asta deoparte acum și să trecem la lucrurile cu adevărat importante… Cum ar fi weekend-ul plin de magie în care spectatorii mai mici sau mai mari au făcut în sfârșit cunoștință cu minunata familie Von Trapp pe scena Operei Comice pentru Copii

Nu știu voi, dar eu iubesc Sunetul Muzicii mult de tot. E unul dintre filmele cele mai dragi ale copilăriei mele… Și când am auzit că Răzvan Mazilu a acceptat provocarea de a aduce povestea asta la Opera Comică mi-am zis că e neapărat să fiu și eu acolo, în sală. Mai ales după ce am aflat că pe scenă avea să fie și cineva drag mie 🙂 Și weekend-ul premierei a venit. Și m-am trezit dis-de-dimineață, după ce cu o seară înainte editasem poze până pe la două și ceva. Și n-am mai băut nici un strop de cafea, fiindcă nu prea mai aveam timp…. Și m-am îmbrăcat repede, repede și-am pornit spre locul cu pricina. Și copilul din mine abia aștepta momentul în care luminile aveau să se stingă în sală iar dirijorul avea să dea undă verde magicienilor… Și da, luminile s-au stins și universul acela fermecat pe care-l anticipam eu cu entuziasmul unei fetițe de 10 ani s-a dezlănțuit! Și mi-a plăcut tare mult tot ce-am văzut. Mi-a plăcut felul în care Răzvan a rămas fidel poveștii. M-a fascinat fiecare personaj în parte, căci toți cei de pe scenă au fost fantastici de la început până la sfârșit. Mi-au plăcut costumele. M-am bucurat enorm de bucuria pe care am citit-o în ochii celor șapte copii magnifici care transformă spectacolul într-o explozie de energie… Mi-a plăcut vibrația frumoasă pe care o transmite musical-ul acesta fără vârstă. Și nu, chiar n-aș fi vrut ca Sunetul Muzicii să se termine atât de repede…

Totul a fost la superlativ și nu cred că am fost singura care a remarcat asta. Și nu, chiar nu cred că Sunetul Muzicii e un spectacol doar pentru copii. Absolut deloc! Sunetul Muzicii e pentru noi toți. E despre familie. Și despre curajul de a iubi din nou. Și despre muzică. Și despre bucuria de-a trăi. Și are toate ingredientele necesare. Muzică bună, coregrafie frumoasă, decoruri mișto, actori aleși pe sprânceană, umor și un mesaj frumos. Și e magic! Sunetul Muzicii e pur și simplu magic! Și oare cine nu merită un strop de magie în viața sa?!?