Stradivarius. Reloaded ;)

Am fost la început de iunie la un eveniment care mi-a plăcut mult de tot și despre care trebuia să vă povestesc demult. În apărarea mea, ultimele săptămâni au fost crazy rău de tot. Și da, împrăștiată și dezorganizată cum sunt, abia dacă mai găsesc timp să respir. Dar, să revenim la ale noastre. La Turneul Stradivarius – Vive la Musique, care s-a încheiat cum nu se poate mai fain în București, la Sala Radio 🙂

Ceea ce face Alexandru Tomescu cu vioara aia fermecată a lui mi s-a părut întotdeauna incredibil. Și a fost o bucurie să-l văd pentru prima dată live. Să-i ascult muzica și să privesc cu câtă pasiune cântă. Muzicieni talentați sunt mulți. Dar Alex are ceva al lui, dincolo de virtuozitate. Are o energie aparte. O lejeritate care nu vine doar din ore și ore de repetiții, ci și dintr-un suflet mare. Se apropie ușor de public. Cucerește nu doar prin felul în care se joacă cu partiturile pe care le aduce la viață, ci și cu căldura, cu sinceritatea din zâmbet și privire… Iar alături de supercalifragilisticii Delphine Benhamou și Lari Giorgescu, Turneul Stradivarius e ireal de frumos. Alăturarea dintre vioară și harpa acestei frumoase și mega talentate Delphine e super mișto. Iar felul în care se mișcă Lari, la unison cu fiecare notă perfectă a celor doi? Ei bine… wow!

Muzica clasică trebuie să vină tot mai aproape de oameni. E musai să dispară prejudecățile astea care spun că ea nu e chiar pentru toată lumea. Și Turneul Stradivarius reușește să spargă tipare. Reușește să convingă publicul de la noi că atunci când cei de pe scenă își deschid inimile nu doar în fața muzicii, ci și a oamenilor, publicul vibrează altfel pe ritm de Mozart ori Vivaldi. E fain proiectul ăsta. Face ca muzica bună să nu cunoască granițe. Aduce laolaltă spectatori de toate vârstele, uniți de iubirea lor pentru frumos. Face ca simbioza asta atât de firească dintre muzică și dans să pară și mai specială. Spune povești. Evocă eleganța. Pune publicul din București și din țară față în față cu valori reale ale generației ăsteia despre care eu cred că are toate șansele să devină nu de aur, ci de platină…

Long story short, îmi doream de mult experiența asta. Și acum, după ce-am fost în sfârșit martoră la tot ce înseamnă Turneul Stradivarius, nu-mi rămâne de spus decât atât: Vive la Musique!



Categorii:MUZICĂ

Etichete:, , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: