drama · spectacol lectura · TEATRU

Vizitând „Insula”…

…mi-am amintit cât de minunate sunt spectacolele lectură 🙂 M-am bucurat când am aflat despre inițiativa asta frumoasă de la Teatrul Național și mi-am amânat niște treburi ca să ajung azi la prânz la teatru. Și a fost fain!

Nu mi-a fost deloc greu să văd cu ochii minții spectacolul ascultându-i pe oamenii ăștia. Răzvan Popa a știut exact ce să se joace cu textul. Ca de obicei, de altfel. Și și-a ales bine distribuția. Nu, eu chiar nu citisem niciodată Insula, deși mie îmi place mult Mihail Sebastian… Și am găsit în scriitura asta o groază de subtext, pe care încă-l întorc în mintea mea pe toate părțile… Și personaje imaginate cu finețe. Un amestec perfect echilibrat de umor și sensibilitate dramatică. O poveste despre viață. Iubire. Oameni. Prietenie. Complicitate. Război, la propriu și la figurat… Destin. Compromisuri. Și cine știe câte altele nedeslușite de ochiul meu de spectator fără minte… O poveste misterioasă, și totuși atât de limpede. Spusă cu pricepere și îmbrățișată cu drag de un public care sunt sigură că dacă actorii și regizorii i-ar face mai multe oferte, ar deveni din ce în ce mai receptiv la genul ăsta de spectacol 😀

Cât despre finalul textului, semnat de Ruxandra Țuchel? Așa cum spuneam, nu cunoșteam primele două acte. Și eu una nu am simțit niciun moment că undeva povestea s-ar întrerupe ori s-ar înnoda nefiresc. Repet, atât cât a putut percepe ochiul meu de simplu spectator. Am avut impresia că Ruxandra nu doar scrie bine, dar și că îl cunoaște bine pe Sebastian, cu toate subtilitățile, simbolurile și metaforele din opera lui. Că i-a întrezărit gândurile și trăirile și că a intuit cu iscusință direcția în care ar fi putut merge personajele. Că de acolo de sus, Mihail Sebastian ar fi fost bucuros să vadă cum și-a imaginat ea finalul poveștii…

Long story short, chiar mi-ar fi părut rău să lipsesc de la spectacolul ăsta. Mulțumesc Răzvan Popa pentru ideea asta minunată cu Insula! Mulțumesc Ion Caramitru și Marina Constantinescu pentru că ați avut încredere în ideea lui Răzvan! Felicitări, Ruxandra Țuchel! Mulțumesc Marius Bodochi, Alexandra Salceanu, Mircea Rusu, Ionuț Toader, Ada Galeș, Magda Catone, Eduard Adam, Andrei Finți și Alexandru Bindea!

PS: Am tot încercat să nu fiu rea, dar nu mă pot abține… Mulțumesc și domnului din primul rând – aparent fin cunoscător în ale teatrului – a cărui intervenție de după spectacol m-a făcut să-mi dau seama că e musai să găsesc tupeul să spun ce-am de spus… De mâine lucrez la asta 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.