Constanța. Mituri dintre cele mai frumoase. Și mult teatru ;)

A fost festival la Constanța. Și a fost mișto. Pot spune asta chiar și așa, după o vizită mai mult decât fugitivă… Da, știu că Festivalul Internațional de Teatru Miturile Cetății nu a fost anul ăsta la prima ediție. Dar cred că a fost cea mai faină de până acum și mă bucur nespus că am avut ocazia să trec și eu pe acolo…

Am stat, adunat, două zile la malul mării. Și nici nu știți ce greu mi-a fost greu să plec atunci când am aflat că trebuie să fug acasă, pe motiv de oameni dragi care aveau nevoie de mine. Nu, mie chiar nu-mi place vara la mare… Dar mereu mi-e greu să renunț la un spectacol… Și cei care mă cunosc știu – deși poate că le mai pare încă greu de înțeles – că teatrul e pentru mine mai presus de orice și de aproape oricine… Dar, să revenim la festival. Ceea ce s-a întâmplat acum, la sfârșit de iunie, la Constanța e o dovadă clară că atunci când oamenii potriviți ajung la locul potrivit, se întâmplă numai lucruri bune. Și că publicul din orice colț al țării e la fel de avid de teatru. Cum vă spuneam, eu n-am reușit să ajung decât la două spectacole, din cele treizeci și ceva. Dar a fost imposibil să nu remarc, de cum am văzut programul, că Miturile Cetății s-a bucurat anul ăsta de o selecție foarte bogată și foarte mișto. S-au spus povești pentru toată lumea. A fost și clasic. A fost și contemporan. A fost și dramă. A fost și comedie. A fost și cu iubire. A fost și cu mesaj. A fost și cu pantomimă. A fost și cu dans. A fost și loud. A fost și cu tăceri din alea care te răscolesc pe interior. A fost și pentru cei mici. A fost și pentru cei mari. Ce să ne mai lungim la vorbă? A fost frumos!

S-au spus povești pe patru scene diferite. Povești pe care publicul le-a iubit. Da, am tras cu urechea în puținele ore petrecute la fața locului… Și am tras cu ochiul prin social media… Oamenilor le-a plăcut. Le-a făcut bine festivalul ăsta, freamătul asta frumos iscat de teatru și tot ce s-a mai întâmplat în cele unsprezece zile de Miturile Cetății. Constanța a vibrat de fiecare dată când s-a ridicat cortina. A vibrat de aplauze. Aplauze dintre cele mai sincere, pe deplin meritate de toți cei de pe scenă și din culise deopotrivă… Și dacă mă întrebați pe mine, Constanța a câștigat. A câștigat, pe drept, vizibilitate în lumea asta un pic haotică a festivalurilor de la noi. Și nu, asta nu e de ici, de colo… A câștigat încredere pentru anul ce vine. A câștigat emoție. Genul de emoție care se naște doar din întâlnirile astea de taină dintre spectatori și actori dintre cei mai buni din univers…

Miturile Cetății a adus la malul mării un adevăr incontestabil: există printre noi oameni care de dragul teatrului pot muta munți și pot înfăptui minuni 🙂 S-a simțit experiența. S-a simțit profesionalismul. First and foremost, s-a simțit echipa acolo, în felul în care a fost organizat totul. Și totul a fost la superlativ! Și s-a simțit, încă o dată, talentul remarcabil al unui regizor, manager și mai ales om foarte mișto… Felicitări, Erwin Șimșensohn! Felicitări, oameni frumoși! Împreună ați făcut ca festivalul ăsta să crească incredibil de repede și de frumos 😊



Categorii:festivaluri, TEATRU

Etichete:, , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: