De când am auzit că ajunge Mary Poppins Returns în cinematografe am zis că e neapărat să ajung și eu… Și până la urmă am reușit s-o fac zilele trecute… Cum mi s-a părut filmul? Chiar fain 😉

Eu v-am mai povestit aici cât de mult îmi place mie Mary Poppins, cea originală. Filmul acela vechi cu Julie Andrews și Dick Van Dyke… E unul dintre filmele mele preferate și, dacă mă întrebați pe mine, una dintre cele mai de seamănă capodopere ale oamenilor de la Disney. Și da, eram sincer un pic reticentă față de această mult așteptată întoarcere a dădacei… Însă mi-a plăcut filmul. Da, tot cel din ’64 rămâne la loc de cinste în sufletul meu. Însă aș minți dac-aș spune că revenirea asta a dădacei cu puteri magice nemaivăzute nu mi s-a părut mișto…

E multă culoare și multă energie în film. Și-mi place mult că nu e un remake, ci o continuare foarte frumos gândită… Nu, nu spun exact ce și cum, fiindcă stric surpriza. Descoperiți voi la ce mă refer în sala de cinema, da? 🙂 Și e musai de menționat că Mary Poppins Returns ascunde un mesaj foarte frumos… Filmul ăsta ne reînvață să credem în magie. Ne provoacă să privim în interiorul nostru. Și de asemenea în jur. Ne provoacă să ne (re)amintim care sunt lucrurile cu adevărat important în viață. Ne face să regăsim, fie și în treacăt copilul din noi. Și ne prinde imediat în povestea lui plină de farmec… Și mai are un merit acest film, și anume acela de a aduce mulți actori mari în fața publicului. Da, e greu pentru Emily Blunt să concureze cu Julie Andrews. Dar face totuși o treabă foarte bună. Iar Lin-Manuel Miranda mie mi s-a părut extraordinar. Și da, Mary Poppins Returns merită banii pe bilet fie și numai pentru apariția absolut incredibilă a absolut incredibilului Dick Van Dyke, care la 93 de ani e… ei bine, supercalifragilistic 😀

Aș mai merge o dată la Mary Poppins Returns? Cu siguranță! Mi-a plăcut muzica. Mi-au plăcut costumele. Mi-au plăcut mult de tot câteva partituri actoricești. Mi-a plăcut povestea și felul în care e ea spusă… Mi-a plăcut ce are filmul ăsta să ne învețe pe toți, cu mic, cu mare… Și da, cred că nimeni n-ar trebui să-l rateze!