E pentru prima dată când mie chiar îmi place că ninge,
Fiindcă mi-s cu tine de mână prin noaptea pustie.
Și chiar de-ar vrea, vântul ăsta viclean nu ne poate atinge…
Iar liniștea albă la săruturi calde în șoaptă ne-mbie
Și chiar de-i târziu și e frig, nouă nici că ne pasă
Și la îndemn ne supunem pe dată c-o nebună sete de noi…
Ochii tăi mă cer printre fulgii deși de omăt și lumea toată-i a noastră
Și-n întuneric ne pierdem vrăjiți, căci parcă ar ninge-n culori…
Categorii:VERSURI
Frumos !!! Sa ne murdarim de culoare 😉
ApreciazăApreciază