INTERVIU. Alexandru Cinezan: Ar trebui ca muzica bună, pe care nu o prea auzim la radio, să fie promovată…

Nu știam nimic despre Alexandru Cinezan când ne-am întâlnit pentru interviul aici de față, în afara faptului că el și pianul său au deschis în urmă cu mai puțin de o lună un concert inedit de hard rock în cadrul Festivalului Strada de C’Arte. Și nici nu obișnuiesc să dau curs „invitațiilor” de a face interviuri la comandă, indiferent din partea cui ar veni rugămintea… Dar mi-am zis că dacă tot m-am întins la povești cu băieții de la Feral Jackcare s-au făcut responsabili de concertul anterior menționat, ar trebui să-l cunosc și pe Alex. Așa că până la urmă am stat însă de vorbă zilele trecute, și am reușit să aflu câte ceva despre el și pasiunea lui pentru muzică. Vă las și pe voi să descoperiți în rândurile de mai jos…

 

Hai să vorbim despre o zi obișnuită din viața ta…

A fost o vreme când compuneam și cântam. Asta îmi ocupa cel mai mult timp. Apoi am început să predau. Fac asta de vreo opt ani și la acest moment, orele cu elevii îmi ocupă cam 80% din timp… Am mulți elevi, lucrez cu ei, mergem la concursuri… În rest, mai compun, mai aranjez pentru alți artiști… Acum de curând am aranjat o parte dintre partiturile pentru orchestră pentru un concert fenomenal pe care-l pregătește o trupă foarte mare. Nu dau nume, fiindcă proiectul va fi surpriză 🙂 Iar de vara trecută am început să caut și trupe alături de care să cânt. Pentru că da, îmi place mult să predau. Dar îmi era dor să mai și cânt… Și am avut câteva colaborări până în prezent. Iar acum cânt în trupa The Cabarets, ca pianist. Chiar urmează să avem concerte în octombrie şi promitem o revenire în forţă. Și mai fac parte dintr-o trupă, The Open, unde cânt la tobe. Și alături de ei voi avea concerte tot luna asta 😊 Iar când nu mă ocup de muzică, petrec mai tot timpul cu familia. Am doi copii foarte frumoși și o soție minunată, care e tot profesor de pian… Și îmi place să fac sport, mai ales să merg la înot sau să ies cu bicicleta.

 

E din ce în ce mai mare interesul în rândul copiilor și-al tinerilor spre a face muzică?

Da. Mai ales pentru pian. Pianul e un instrument la modă, aș spune. Foarte mulți părinți vor să-i vadă pe cei mici cântând la pian… Și pianul deschide multe posibilități, fie că vor să facă pe mai departe alt instrument, să cânte cu vocea, să lucreze în studio… O dată ce învață să cânte la pian, un copil nu învață doar să pună niște note într-o anumită ordine. Învață să asculte, să analizeze, să diferențieze o muzică bună de una mai puțin bună…

 

Sunt foarte mulți copii extrem de talentați, care au capacitățile necesare de a ajunge departe. Cât de mult contează ca ei să fie susținuți și promovați așa cum se cuvine pentru a ajunge acolo unde le este locul?

În primul rând familia trebuie să-i îndrume și să-i motiveze. Apoi școlile – și nu mă refer aici la școlile de muzică – ar putea să pună la dispoziția elevilor un profesor cu care să studieze un instrument și teorie muzicală. Se face muzică acum la școală, dar nu e luată foarte în serios. Spre deosebire de alte țări la noi se pune din păcate foarte puțin accent pe arte la școală… Sau chiar dacă școala nu are posibilitatea să facă asta, cel puțin să-i îndrume pe copii spre locurile unde ar putea să studieze. Apoi e important ca școlile de profil sau profesorii cu care lucrează copiii să-i scoată în lume. Să meargă cu ei la concursuri, la concerte, la recitaluri… Eu de exemplu fac audiții cu diferite teme de două-trei ori pe an… Iar după aceea n-ar fi rău ca televiziunile și posturile de radio să meargă să-i vadă pe copiii ăștia și să facă în așa fel să-i promoveze.

 

Cum ai ales pianul, dintre toate instrumentele?

Nu l-am ales eu, l-a ales mama (râde) Când eram la grădiniță vedea că fredonez toate cântecele pe care le auzeam la TV, și așa am ajuns la școala de muzică. În clasa I am încercat vioară și n-a mers. Apoi am trecut la pian și a mers. Am continuat să studiez, am făcut pian și în liceu, apoi am făcut Compoziție-Jazz… Și iată că apoi am început să și predau… Iar acum cânt și la tobe. Este al treilea an deja… Și urmează să mă apuc și de chitară bas, mai nou…

 

Ai cântat în deschiderea concertului Feral Jack din cadrul Festivalului Strada de C’Arte. Cum a fost primită toată simbioza asta între clasic și hard rock?

Foarte bine. Am combinat stilul clasic cu piese pop și balade rock și a ieșit foarte bine… Am trecut prin Led Zeppelin, Richard Clayderman, AC/DC, ceva de la Evanesscence… A fost un concert în premieră la noi și a ieșit foarte bine.

 

Am vorbit despre copiii care iau lecții de muzică. Dar adulții care n-au făcut muzică până acum? Pe ei de ce ar trebui să-i încurajăm să încerce?

Chiar dacă nu iau lecții ca să facă performanță, învață să asculte. Să distingă muzica de calitate. Și eu le-aș recomanda să încerce să ia lecții de muzică pentru că asta-i poate scoate din rutina zilnică. Îi ajută să se deconecteze de ce fac ei, mai ales pe cei care lucrează în domenii prea puțin artistice și au nevoie să facă ceva abstract…

 

A devenit muzica mai complicată de când a evoluat tehnologia?

Nu. Muzica este aceeași. Doar că s-a schimbat sistemul de gândire. Dimpotrivă, muzica se simplifică. Ceea ce se s-a complicat e modul de a o produce, electronic vorbind. Au apărut efecte sonore moderne, sintetizatoare, sunete electronice, programe noi… Dar notele sunt tot opt și frecvențele aceleași.

 

Un artist sau o trupă alături de care ai vrea neapărat să pui bazele unui proiect inedit?

Smiley. Bine, el nu știe încă (râde). Mie îmi place mult Smiley. E muzician, e dansator, e un bun producător, compozitor, aranjor, scrie versuri…

 

Un artist, o trupă sau de ce nu o piesă care te inspiră în mod deosebit?

Holograf. Ei au fost primul meu model. Apoi Bon Jovi, mai ales în facultate. Și așa cum am spus, Smiley 😊

 

Stilul muzical cel mai drag ție?

Pop-Jazz, balade pop, pop-rock… Cam astea ar fi…

 

Cât de important crezi că ar fi să aducem muzica bună cât mai aproape de oameni, să o facem cunoscută publicului larg și în afara instituțiilor culturale de profil?

Ar fi foarte important. Chiar dacă asta ar presupune să o adaptăm și să o combinăm cumva… Dar ar trebui ca muzica bună, pe care nu o prea auzim la radio, să fie promovată. Ar fi ideal să ascultăm jazz în stațiile de metrou, de exemplu. Sau în mall-uri… Și la concursurile muzicale ar trebui o deschidere mai mare. Pentru că regulamentele se limitează foarte mult la muzica pop cea mai accesibilă și exclud cumva alte genuri care așa s-ar putea face cunoscute…

 

Se mai poate face ceva nou în muzică după atâta timp?

Să știi că asta este o problemă în compoziție. De asta se și caută atât de mult ceva nou și extravagant… Dar muzica nu s-a terminat și nu s-au pierdut ideile… Într-adevăr, e foarte multă muzică la ora actuală. S-a compus mult. Și e foarte greu să găsești o temă muzicală care să nu semene cu altceva. Dar nu e imposibil… Totul e să ai inspirație!

 

Planuri pentru perioada următoare?

Deocamdată timpul nu-mi permite să mă ocup de proiecte noi. Dar am un vis, și anume să-mi formez o trupă alături de colegii mei din facultate. Un pian, o chitară, voce și eu la tobe. N-am reușit până acum să ne adunăm, dar vrem s-o facem. Așteptăm doar momentul potrivit. Asta unu la mână… doi la mână, sunt convins că Loredana Floarea – managerul şi PR-ul meu – pregătește ceva pentru viitorul apropiat. Ea întotdeauna are un plan şi întotdeauna reuşeşte… 🙂

 

Să spunem că ai putea avea orice super putere din lume… Care ar fi?

Să mă întorc în timp…

 

Just a reminder: Opiniile exprimate de către persoanele intervievate sunt strict personale și nu reflectă poziția Cultural.21 față de situațiile, persoanele sau faptele în discuție 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.