Auzisem eu de ceva timp cum că la Casa Filipescu-Cesianu se întâmplă lucruri faine. Cum ar fi spectacole de teatru. Și auzisem eu despre un spectacol, producție a Teatrului de Artă din Deva, care se joacă acolo. Vecina de alături, mai exact. O comedie al cărui text nu-mi era străin și pe care eram tare curioasă să o descopăr. Așa că vineri am mers la teatru. Sus, în mansardă la muzeu. Cum a fost? Păi, să vă povestesc!

Mie mi-a plăcut ce-am văzut. Inițiativa muzeului e foarte faină și aș vrea să-l felicit pe cel care a venit cu ideea 🙂 Deși, dacă mi se permite o umilă sugestie, cred că n-ar fi rău ca scaunele să fie așezate puțin decalat. Fiindcă e destul de greu să urmărești cap coadă ce se întâmplă pe scenă când nu există nici un fel de diferență de nivel între locurile așezate fix unul în spatele celuilalt, mai ales dacă în fața ta se nimerește o doamnă care tocmai și-a făcut părul permanent. Dar nu vreau să fiu răutăcioasă, fiindcă nu despre răutăți e vorba pe Cultural.21. Să revenim deci la spectacolul nostru… Vecina de alături chiar e o comedie simpatică despre doi oameni aduși împreună de o serie de întâmplări deloc banale. O poveste de dragoste mai sărită de pe fix, spusă într-un mare fel. But then again, cine a zis că iubirea-i un lucru simplu?!? Replici mișto, umor bine infuzat, ritm numa’ bun, muzică aleasă cu grijă… Comedia asta le are pe toate. Și nu are cum să nu-ți placă! Pentru că te face să râzi, dar vine și să ne învețe câte ceva, așa în joacă. Câte ceva despre iubire și despre cum apare ea de unde te aștepți mai puțin, despre singurătate, despre oameni și nebuniile lor…

Așa cum am spus, știam textul. Și m-am bucurat să-i văd pe Mircea Rusu și pe Irina Movilă dându-i viață așa cum au făcut-o. Irina își asumă rolul vecinei într-un echilibru perfect între eleganță și energie. E expresivă. E dulce, fără a fi prea dulce. E stăpână pe fiecare replică și fiecare gest. E perfectă! Iar Mircea? Mircea e și el perfect de la început până la sfârșit. Cucerește imediat prin jocul lui. Prin nonșalanță și printr-un soi de sinceritate pe care doar actorii cei mai buni o au. Partitura vecinului i se potrivește mânușă și ne amintește tuturor de ce-l iubim atât de mult 🙂

Da, e un spectacol de (re)văzut. Vecina de alături e una dintre acele comedii pe care le îndrăgești din primele secunde. Pentru că te face să lași deoparte grijile de zi cu zi pentru o oră și jumătate. Și pentru că are o poveste frumoasă. Și umor. Și doi actori cel puțin foarte buni în distribuție. Pentru că e o oază de teatru simplu, clasic, fără artificii și exagerări de prisos… Și eu zic că ar fi păcat să nu vă faceți și voi timp pentru acești doi vecini gata să se-ndrăgostească…