E toamnă a nu ştiu câta oară.

Şi plouă, ca în fiecare seară.

Plouă trist şi plouă rece,

Mai melancolic cu fiecare clipă care trece.

 

E toamnă. Şi vântul bate neîncetat

Pe străzile oraşului întristat.

E toamnă chiar şi-n sufletul trecătorilor uitaţi

Pe alei, printre plopii înfriguraţi.